Izbucul Tauzului Arieseni

Izbucul Tauzului este un adevarat rau ce izvoraste de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumina apele ce au intrat in subteran prin pesterile Coiba Mare si Coiba Mica.

Izbucul este cea mai adanca pestera scufundata din Romania si este greu de explorat datorita pasajelor inguste si adancimii. Aici si-a pierdut viata unul dintre exploratorii sai cei mai tenace - un scafandru experimentat din Polonia - speologul polonez Rafal Garski si-a pierdut viata la 4 octombrie 2002.

Merita sa mergeti pana la izbuc datorita peisajului superb. Urmand Valea Garda seaca veti intalni o frumoasa cascada iar apoi izbucul inconjurat pe 3 parti de stanci intr-o padurice de foioase, care dau locului un farmec sporit toamna.
Pe la Izbucul tauzului a trecut si Bear Grylls cand a fost in Romania, la finalul ”peripetiilor” din Apuseni, ajunge pe marginea stancilor sub care se afla acest izbuc si se arunca de la inaltime in el2.

Cum ajung la Izbucul Tauzului?

Pentru a ajunge la pestera plecand din Arieseni urmati DN75 pana in centrul comunei Garda de sus, apoi urmati drumul comunal din stanga circa 10 km pana in apropierea unei case izolate pe marginea Vaiii Garda Seaca (Filesti). Pe acelasi drum mai sus de aceasta casa veti gasii un indicator spre Izbucul Tauzului. Urmati cararea si marcajul turistic punct albastru ce va duce paralel cu valea, apoi traversati valea pe o punte in apropiere de intersectia a doua vai, si ajungeti la izbuc.

Ce pot vizita in apropierea Izbucul Tauzului?

Ghetarul de la Vartop sau Pestera Minunata se afla la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie sa luati lagatura cu ghidul pesterii pe care-l gasiti in satul Casa de Piatra.
Pestera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din Romania ce se poate compara doar cu portalul Cetatilor Ponorului.
Izbucul Cotetul Dobrestilor aduce la suprafata apele pierdute in subteran in platoul Ghetar.
Coiba mica este in imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mica. In perioada de primavara la intrare in aceasta pestera se formeaza un adevarat lac iar in restul timpului langa pestera veti gasi o cascada.

Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si Izbucul Tauzului?

• Arieseni - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - retur
• Arieseni - Garda de sus - Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauzului - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur
• Arieseni - Garda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezadorul - Pestera Poarta lui Ionele - Cheile Ordancusii - Ghetarul Scarisoara -Izbucul Cotetul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Pestera Coiba Mare - Pestera Coiba Mica - Pestera Ghetarul Vartop - retur

Galerie foto Izbucul Tauzului

Explorarea Izbucului Tauzului

Primele tentative de depasire a izbucului si patrunderea in acest mare sistem de pesteri, din care mai fac parte si pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, au fost facute in 1982, cand scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Valenas si Halasi Gábor, reuseste sa treaca de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer si parcurge si al doilea sifon pana la adancimea de 47 m. Reuseste sa mai vada continuarea pana la cota de -55 m. Pestera atinge o lungime scufundata de 105m.

Urmatoarele tentative apartin unui grup de scufundatori cehi, care ating prin Lubomir Benysek adancimea de 70m, dupa ce au avut de-a face cu mici ingustari ale galeriei in zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se intampla in anul 1988.
in anul 1993, Jean-Jaques Bolanz viziteaza Romania, si se scufunda si la Tauz pana la adancimea de 32 m.

Cercetarile sunt reluate multi ani mai tarziu, cand polonezii condusi de Wiktor Bolek preiau initiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Garda.

La inceputul anului 2001, cand inca iarna era in toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record national de adancime, 79.4m atinsi de Bolek. Acesta revine in luna August a aceluiasi an si reuseste sa-si depaseasca recordul anterior, inaintand pana la adancimea de 85 m, aflata la 250 m de la intrare. si pestera continua. La aceasta adancime insa se schimba si morfologia, galeria largindu-se, iar tavanul nu se mai vede…
in luna Octombrie 2002 grupul revine, fara Bolek. in conditii asupra carora inca se mai pot face speculatii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tauzului si conducator al expeditiei, isi pierde viata si este recuperat cateva zile mai tarziu de la adancimea de 78 m.
in aceste conditii explorarile sunt momentan intrerupte.

Eforturile sunt reluate in August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuseste sa depaseasca zona deja cunoscuta a pesterii.
Anul 2004 aduce o alta veste teribila: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, sufera un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, in timpul unei scufundari de antrenament cu rebreather in Germania, care pregatea revenirea la Tauz, acesta inceteaza din viata dupa ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m si astepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate.
Cu toate acestea, polonezii nu cedeaza. in toamna lui 2004 un alt cunoscator al locului, Włodzmierz Symanowski depaseste vechiul terminus, si strabate sala de la -85m, care se inalta vertiginos. Reuseste sa urce in hornul scufundat, cu un diametru de 20m, pana la circa -50 m.

In Ianuarie 2005 Symanovski revine si reuseste sa urce pana la adancimea de -30m. Depasirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atat de departe…

Izbucul Tauz este in prezent, cu o lungime totala de 424 m si adancimea maxima de 85 m, cel mai adanc sifon cunoscut din Romania.